Grigore Vieru – Poet al Limbii și Credinței

                        

 Noros, ori clar ca o amează,
 Eu sunt poetu- acestui neam:
 Și-atunci când lira îmi vibrează,
 Și-atunci când cântece nu am.

            Grigore Vieru

      S-au scurs deacum șase ani de zile de la moartea Marelui Poet al Neamului Românesc – Grigore Vieru. Poet, care și-a consacrat întreaga viață spre a cinsti Altarul Cuvântului. El a săpat în cuvânt cu un miraculos brăzdar – dorul, a sculptat în propria-i lacrimă și cu ea a spălat sufletele mulțimii.
     Pe drept cuvânt Vieru e numit un Sfânt al Neamului. Dumnezeu ni l-a dat ca pe un Dar Ceresc, arătîndu-ne prin opera sa ce izvor curat și puternic este Cuvântul, atunci când e scris cu talent și iubire.
     Grigore Vieru a fost și Rege și Slugă a Cuvântului, de aceea și-a pus toată viața, tot sufletul în slujba Limbii. Poetul este însăși cinstea și conștiința neamului său, din care s-au ivit sufletul, trupul și Marea lui Poezie.
    De ziua nașterii poetului, 14 februarie 2015, Biblioteca Publică Ohrincea a organizat un medalion literar cu genericul „Grigore Vieru – Poet al Limbii și Credinței” consacrat jubileului de 80 ani de la nașterea poetului, precum și Anului Național Grigore Vieru. În cadrul acestei activități a fost prezentată o expoziție de carte cu genericul „Grigore Vieru – poetul acestui neam”, un recital de poezie, o revistă bibliografică cu genericul „Grigore Vieru – Străjer al unui Grai” și o victorină.
     Moderatoarele Gheorghina Platon și Tatiana Lisnic ne-au făcut o călătorie prin viața și activitatea poetului. Apoi au urmat poezii dedicate Neamului, Limbii, Mamei, lui Eminescu și poezii cu care au crescut zeci și mii de copii. Cântecele „Trei culori”, „Pentru ea”, „Mi-e dor de tine, mamă”, „Eminescu”, „Casa părintească”, „Reaprindeți candela” scrise pe versurile lui Grigore Vieru aveau menirea să ne încălzească sufletele.
     În încheiere li s-a propus elevilor o victorină cu privire la viața și activitatea poetului. Absolut toți copiii au fost activi. Astfel pe locul I s-a plasat Burghelia Diana, pe locul II – Roșca Daniela, iar pe locul III – Golovco Laura.
     A plecat poetul dintre noi, dar poeziile lui vor rămâne veșnic în memoria noastră, ele vor vibra mereu în sufletele noastre. Grigore Vieru a fost și va rămâne  în amintirea poporului său ca un patriot înflăcărat al neamului – Un poet al Limbii și al Credinței.
     A plecat între stele, devenind și el una dintre ele. Împreună cu Mihai Eminescu ne luminează ca doi Luceferi: unul de dimineață și altul de seară. Ei ne veghează lectura zi și noapte, îndreptându-ne pe drumul cel drept spre lumină și dreptate.
     Poetul Grigore Vieru este un Sfânt care a muncit în miezul celor mai dulci cuvinte. Versurile lui vor colinda încă multe decenii la rând sufletele copiilor cât și a maturilor deschise pentru frumos. Acest înger al spiritualității românești va lumina  pe bolta cerească veacuri de-a rândul.

Dumitru Matcovschi – un Simbol al Demnității Naționale

„Eu am crezut și  cred, mai cred
  ca-ntâia oară,
  că nu-i poetul, nu-i poet
  fără de țară.”
                     Dumitru Matcovschi


     Dumitru Matcovschi - poetul lacrimii și al durerii, poetul curajului și al bărbăției, poetul ce a scris cu litere de dor și iubire de patrie, de mamă, de grai, de neam... „Unul dintre cei mai vrednici bărbați ai neamului”... El a fost sufletul Patriei pe care a iubit-o cu ardoare.
      De ziua nașterii poetului, la 20 octombrie, în incinta Bibliotecii Publice Ohrincea a avut loc un medalion literar cu genericul „Dumitru Matcovschi – un Simbol al Demnității Naționale”. În cadrul acestei activități a fost vernisată Expoziția de carte „Dumitru Matcovschi – Poet și Om al Cetății” și revista bibliografică „Dumitru Matcovschi – purtător al valorilor naționale”, unde prezentatoarele Tatiana Lisnic și Gheorghina Platon ne-au cunoscut cu cele mai importante date din biografia poetului, după care a urmat un recital de poezie.
     Dumitru Matcovschi a fost un mare patriot al neamului nostru. Dragostea ce-o nutrea poetul față de neam, de grai, de țara în care s-a născut a înveșmântat-o în frumoase și nemuritoare versuri ca: „Cerul tău Moldovă”, „Aici”, „Plaiul meu”, „Rugăciune”, „Limba maternă”, „Să trăiești Moldovă”, „Moștenitorii”, „Imn Moldovei Suverane”, „Va fi ca mâine”... Multe dintre versurile poetului au devenit șlagăre ce ne-au delectat auzul: „Urare de viață lungă”, „Sărut femeie mâna ta”, „Inimă de mamă”, „Basarabia”, „Bucurați-vă”...
În cadrul acestui medalion a fost organizată și o victorină cu privire la viața și activitatea poetului.
     Dumitru Matcovschi a fost și va rămâne mereu în amintirea poporului său ca un patriot înflăcărat al neamului – un Simbol al Demnității Naționale. Poeziile lui vor rămâne veșnic în memoria noastră, ele vor vibra mereu în sufletele noastre. Îi vom citi necontenit cărțile și îi vom urma mereu îndemnul ce ne va servi ca o călăuză:

              Bucurați-vă, prieteni, de perieteni și de frați,

              Bucurați-vă de-un nume ce vi-i dat ca să-l purtați.

              Bucurați-vă de-un cântec, de-un amurg cu flori de tei,

              Bucurați-vă o viață de lumina dragostei...

Ohrincea – vatră cu tradiții

   De-a rândul anilor la Ohrincea a devenit o tradiție de a sărbători Ziua Satului, adică prima atestare documentară a localității datată cu 2 iulie 1439. Anul acesta ohrincenii au sărbătorit cea dea 575-a aniversare a satului cu multă dragoste și străduință readucând în actualitate valorile spirituale și culturale. Din tainițele timpului au fost  scoase la iveală și prezentate tuturor lucruri de mare valoare națională: broderii, croșetări, prosoape, zolnice, covoare, documente istorice și fotografii de epocă. 

 

 Duminică, 13 iulie, profitând de timpul frumos și frumoasa ocazie ohrincenii de la mic la mare s-au adunat la Casa de Cultură pentru a sărbători acest eveniment. Sărbătoarea a fost deschisă de către primarul orașului Criuleni, d-l Vitalie Onișciuc. Dumnealui a felicitat sătenii cu frumoasa aniversare, adresând cuvinte de laudă tuturor ohrincenilor, în deosebi grupului folcloric Vatra pentru participare activă în viața comunității.
   Cu cuvânt de felicitare au venit și consătenii noștri: d-na Maria Șalaru – Președinta Societății Culturale „Vasile Militaru”; d-na Silvia Guzun – director la școala primară nr. 9 din Chișinău; d-nul Gheorghe Zolotco - fost președinte a gospodăriei agricole „Ohrinceagrocom” care au exprimat cuvinte înălțătoare despre strămoșii, precum și băștinașii acestei vetre, care au fost și sunt frumoși la chip, buni la suflet, harnici, veseli și săritori la nevoie.
 

 În continuare elevii de la gimnaziul Ohrincea au relatat istoria satului în versuri, după care au adus un elogiu satului natal prin poezie, cântec și dans. Iar grupul folcloric Vatra, acompaniat de d-l Boris Cucu a alinat sufletele celor prezenți cu cântece selectate din folclor. A delectat publicul prin măestria sa și Nicu Țîgănaș interpretând un buchet de melodii la fluier și la trompetă.
   O surpriză plăcută a fost pentru săteni evoluarea la trompetă a lui Cristin Cîrlan, elev la colegiul de muzică din Soroca, susținut de un grup de colegi, la fel  trompetiști. Iar Lisnic Tatiana a impresionat publicul cu vocea și ținuta scenică cu care a înzestrat-o Dumnezeu în cântecul „Floarea dorului”. Cu aplauze au fost întâmpinați atât dansatorii grupului de dans Speranța cu dansurile „Țara mea” și „Hora din Moldova”, cât și frații Valeria, Nicoleta și Marius Iurcu cu un dans modern.
Întregul program a fost moderat de către prezentatoarele Dana Andronic și Cristina Verlan, care pe parcursul festivității au proslăvit neamul, țara și satul în care trăiesc.
 

 Un farmec deosebit au dat sărbătorii expozițiile organizate de un grup de săteni, la ornamentarea cărora au depus mult suflet și mult efort. Membrii ansamblului Vatra împreună cu descendeți ai neamului Grecu au împodobit o Casă Mare de toată frumusețea cu prosoape, covoare, teancuri de perne, obiecte vechi, fotografii, documente istorice ș.a. A fost prezentă și o expoziție de copturi tradiționale pentru nunți, înmormântări coapte cu dibăcie de către Anastasia Țîgănaș.
   Cu multă iscusință a fost construită o casă țărănească ca pe vremuri de către d-l Valerii Iurcu împreună cu rudele sale. Momentul cel mai surprinzător a fost un porc pregătit la proțap de către gospodarul acestei curți din care au gustat toți doritorii.
 

 Nelipsite au fost și un grup de gospodine de pe strada Eminescu ce au impresionat sătenii prin iscusința croșetei, gustul plăcintelor, sarmalelor, prăjiturilor de tot felul, dar și prin actualitatea compozițiilor din flori, în deosebi „Rădăcina neamului” sub genericul „Un trandafir, o lumânare pentru neamul ce nicicând nu moare”.
   S-au încadrat activ în concurs și doi tineri pasionați de artă: pictură și fotografie. Țîgănaș Mihail a uimit spectatorii cu câteva icoane deosebite pictate pe sticlă de el. Iar Cătălin Gangalic a reușit să adune multă lume în jurul vernisajului său de fotografii, ce defapt reprezentau peizajele satului ce îți bucură privirea, dar și locuri ce provoacă durere.
   Tradițional ca la orișice aniversare s-a desfășurat trânta moldovenească. Învingători în această competiție au fost: Iacob Vladimir, care s-a învrednicit de marele premiu – un berbec; Străistari Vadim a obținut cocoșul; Mistrianu Gheorghe a câștigat un iepure.
 

 De buni ani la rând sponsorul acestui eveniment este Dl Valeriu Iurcu, căruia îi suntem recunoscători pentru străduința D-lui de a ne organiza această sărbătoare cât mai frumoasă, bucurându-ne de această dată și cu o loteree agricolă pentru săteni.
   Apogeul sărbătorii a fost evoluarea marilor artiști: Zinaida Bolboceanu, Igor Russu, Anastasia Lazariuc și Rada, care au adunat spectatori chiar și din satele vecine. Artiștii s-au încins în horă cu sătenii, au cântat împreună cu ei, i-au făcut pe oameni nu doar să se veseleasă, dar și să plângă de emoții.
   Numai adunându-ne, numai amitindu-ne de strămoși putem duce firul istoriei neamului, păstrând rădăcinele lui, altfel ne paște uitarea, indiferența și înstrăinarea. Nu trebuie să lăsăm buruiana rea a nepăsării să pună stăpânire pe sufletele noastre și să uităm de locul unde ne-am născut, am copilărit, de moși, strămoși, de casa părintească. Haideți să ne adunăm la vatra strămoșească!

Un zâmbet, o floare, o rază de soare...

   În ziua de 8 Martie, încălziți de soarele de afară, cu dispoziție de sărbătoare locuitorii satului Ohrincea s-au adunat de la mic la mare pentru a omagia ziua celor mai importante ființe din viața noastră: mama, bunica, sora...
  Căldura, veselia, prospețimea, înnoirea primăvăratică au simțit-o toți cei prezenți în sala Casei de Cultură, căci în această zi frumoasă  s-a organizat concursul „Ghiocel și Ghiocica”, în cadrul căruia au concurat între ei cinci perechi de ghiocei, una mai frumoasă ca alta – toți activi cititori ai Bibliotecii Publice Ohrincea.
  În sala împodobită cu flori și cu baloane predomina o adevărată atmosferă de sărbătoare. Oaspeți de onoare în această zi i-am avut pe Studioul artistic „Alivera” din s. Boșcana împreună cu condurătorul artistic al acestui colectiv d-na Alina Brînză. Ei au înviorat și mai mult atmosfera din sală, lăsându-ne plăcut surprinși de frumusețea ce-o creau în scenă.
  Cinci probe au avut de înfruntat cei zece ghiocei-voinicei, care le-au făcut bătăi de cap juriului, încât era dificil de ales învingătorii. Unul câte unul ei s-au prezentat, apoi au recitat poezii dedicate primăverii, au cântat cântece dedicate mamei și au dansat.
   Proba cea mai dificilă, care i-a pus pe ghiocei la o adevărată încercare a fost proba de ingeniozitate. În cadrul ei concurenții au răspuns la diferite întrebări, ghicitori referitoare la anotimpul Primăvara. Iar dansul ghioceilor i-a impresionat cel mai mult pe spectatori, inundând sala cu aplauze.
  Juriul i-a recunoscut pe toți ghioceii frumoși, isteți, ingenioși, iar pe treptele podiumului au urcat: pe locul I – ghiocelul Gabriel Gardașin și ghiocica Daniela Roșca; pe locul II – ghiocica Laura Golovco, ghiocica Diana Burghelia și ghiocica Gabriela Roșca; pe locul III – ghiocelul Dorian Țîgănaș, ghiocelul Dumitru Gherb și ghiocica Loredana Baluțel. Absolut toți concurenții au fost menționați, chiar și cei care n-au reușit să iasă învingători la acest concurs.
  Printre probe au înveselit atmosfera grupurile de dans „Evrica” și „Adrenalina” precum și invitații noștri - Studioul artistic „Alivera”. În încheere toți participanții la această activitate au cântat cântecul „Mama mea”, după care copiii și-au felicitat mamele cu câte o floare. Au primit flori și toate doamnele și domnișoarele din sală, precum și oaspeții noștri, care au creat o atmosferă deosebită  în sală, fapt pentru care le suntem recunoscători și le dorim baftă și în continuare, caci speram la o fructuoasă colaborare și pe viitor.

Cartea înaripează sufletul

„Cartea trebuie să fie un spărgător de gheață care distruge mările îngețate dinăuntrul sufletelor noastre”  ( Franz Kafka)

„Cartea- izvor de cunoaștere” - acesta a fost genericul Săptămânii de Informare a Cărții pentru copii, care s-a desfășurat în perioada de 2-7 aprilie de către Biblioteca Publică din s. Ohrincea. În cadrul ei au fost organizate  expozițiile de carte „Popas în lumea cărților” și „Cartea pentru mic și mare e o stea îndrumătoare”.

În prima zi a avut loc deschiderea Săptămânii de Informare a Cărții pentru Copii.  Copiii au făcut o călătorie în lumea cărților, au fost comentate expozițiile de carte și in final s-a organizat o victorină „În lumea poveștilor”. Ei au fost foarte activi deoarece întrebările victorinei li s-au propus din timp și astfel pe locul I s-a plasat Platon Gheorghina, pe locul II - Midori Tatiana,iar locul III l-au împărțit Burlacu Iurii și Lisnic Tatiana.

În cea de-a doua zi cu cei mai mici cititori ai bibliotecii: preșcolarii și clasa I am organizat o excursie in bibliotecă în cadrul căreia i-am familiarizat cu cărți interesante și atrăgătoare din seria „Citim pe silabe” și „Povești de aur”. Cu această categorie de cititori am organizat ora literară „Citim o carte împreună” în cadrul căreia le-am citit poveștile „Ursul păcălit de vulpe” și „Fata babei și fata moșneagului”, iar povestea „Ridichea” a fost înscenată, ceea ce a stîrnit zîmbete în rîndurile micilor cititori.

În următoarea zi am organizat cu copiii jocul literal „Ghici din care carte sunt?”, care le-a plăcut mult copiilor. Ei erau bucuroși să răspundă din care carte este eroul descris, cine a scris cartea și chiar sa continuie spusele eroilor îndrăgiți. În cea de-a treia zi s-a desfășurat concursul de eseuri „Cel mai bun prieten - cartea”, care a fost anunțat cu două săptămâni înainte. 

În una din zilele Săptămânii de Informare a cărții pentru copii a fost organizat și concursul de manuscrise „Prima carte a mea” in cadrul căruia copii au prezentat cărți sub formă de floare, copac sau erou din poveste in care au relatat fiecare din ei fie o istorioara interesantă, fie versuri compuse de ei, unii din ei au compus chiar și jocuri, glume, ghicitori. Cele mai reușite cărți-manuscrise au fost prezentate de catre Vîrlan Victoria, Midori Tatiana, Golub Lilia și Burlacu Vasile.

Spre finele săptămînii s-a desfășurat și cocursul de desene „Eroul îndrăgit din poveste”,la acest concurs au fost încadrați foarte mulți copii atît din clasele mici cît și din clasele mai mari și absolut toți au fost menționați. La fel s-au anunțat totalurile tuturor concursurilor și s-a anunțat cine dintre copii s-a invrednicit de titlul „Cel mai activ cititor al bibliotecii”, printre aceștia sunt: Burlacu Iurii, Cojocari Irina, Lisnic Tatiana, Midori Tatiana, Muntean Galina, Platon Gheorghina, precum și toți acei care au obținut premii în cadrul Săptămânii de Informare a cărții pentru copii  „Cartea – izvor de cunoaștere”.

Un vechi proverb spune că „Cine știe carte-are patru ochi”. Într-adevăr cu cît mai mult citești din copilărie, cu atît mai mari înălțimi vei atinge în viață cînd vei deveni matur. Săptămâna de Informare a cărții pentru copii„Cartea înaripează sufletul” a avut ca scop să le cultiveze la copii dragostea de carte, sa-i îndemne sa citească cît mai mult, astfel contribuind esențial la formarea intelectuală a tinerii generații, caci doar citind putem făuri viitorul. A citi înseamnă a cunoaște, a ințelege, a te deștepta, a te ridica chiar deasupra ta, a făuri o nouă lume, a păși spre noi orizonturi. Cartea e sufletul unui om, e aripa de zbor pentru cel ce vrea sa zboare.

Două inimi ce-au bătut în unison

Două flăcări s-au stins, două flăcări s-au stins

Dar va arde făclia divină.

Au cântat, au cântat, au cântat și-au aprins

Mii de flăcări frumoase române.

                                               (Valentin Bardă)

S-au scurs douăzeci de ani de la trecerea în neființă a legendarului cuplu Doina și Ion Aldea-Teodorovici.Au plecat în veșnicie două inimi gemene, două suflete de pâine caldă, două doruri, două speranțe. Două inimi ce-au bătut în același ritm și au ars în același foc sacru pentru tot ce este frumos și pentru același ideal național. Ideal pentru care au plătit cu propria viață, plecând prea timpuriu dintre noi.

Am pierdut două mari sărbători ale noastre și ne-a rămas doar vocea lor de neuitat, care v-a încălzi inimile încă multor generații viitoare. Doina și Ion ne-au cântat cuvântul matern cum nimeni alții. Ei au fost cei care prin vocea lor au făcut să răsune poezia noastră la noi acasă și pretutindeni în lume, prin ei căpătându-și  respectul și aprecierea. Ei au strâns în cântecele lor și durerea, și ruga de mai bine, și zâmbetul de izbândă a acestui pătimit neam românesc.

    „Două inimi ce-au bătut în unison”- acesta a fost genericul activității culturale de comemorare a celor doi martiri ai neamului nostru Doina și Ion Aldea-Teodorovici, care s-a desfășurat pe data de 23 noiembrie în incinta Gimnaziului Ohrincea. Organizatorii activității, bibliotecarele Diana Odobescu și Eugenia Vîrlan s-au străduit să le facă tuturor celor prezenți în sală o adevărată sărbătoare.

La această activitate am avut onoarea și fericita ocazie s-o avem în ospeție pe însăși mama Doinei Aldea-Teodorovici, d-na Eugenia Marin, directorul festivalului „Două inimi gemene”. Printre invitați a fost și poeta Raisa Plăieșu, autoarea cărții „Făclii de cântec și de dor” dedicată Doinei și lui Ion Aldea-Teodorovici. Ne-au bucurat cu prezența și d-na Maria Șalaru – Președinta Societății Culturale „Vasile Militaru”; d-na Lidia Frumosu – Președinta Despărțământului „Ioan Sârbu” ASTRA Criuleni; d-na Irina Nicolai – autoarea cărților „Muzica e viața mea” și „Note cu polei de argint”.

    
O atmosferă de liniște sufletească predomina în sala împodobită cu poze ale regretaților Doina și Ion. După ce au fost prezentați oaspeții a urmat un recital literar-muzical dedicat celor doi artiști de mare valoare Doina și Ion Aldea-Teodorovici. Copiii au recitat cu multă dragoste și durere în sufletpoezii ale poeților: R. Plăieșu, Gr. Vieru, D. Matcovschi, A. Păunescu, V. Romanciuc ș.a. dedicate plaiului, graiului, marelui Eminescu, precum și cuplului Doina și Ion Aldea-Teodorovici. Iar moderatorii Igor Șumila și Dumitrița Lisnic le-au dedicat cele mai înălțătoare cuvinte martirilor Doina și Ion pe tot parcursul recitalului.

     Cântecele „Suveranitatea”, „Trei culori”, „Pentru ea”, „Eminescu” au fost fredonate de toți cei prezenți în sală. O surpriză plăcută ne-a făcut tânărul interpret de la Criuleni Petru Ianencu, interpretând cântecul lui Ion Aldea-Teodorovici „Sfântă ni-i casa”, care la fel a fost fredonat de toți spectatorii. Iar dansul după melodia cântecului „Graiul neamului” a avut menirea să ne înveselească puțin și să ne încălzească sufletele.

      În cadrul acestei activități a avut loc și o lansare de carte a poetei Raisa Plăieșu „Făclii de cântec și de dor”. Majoritatea poeziilor cuprinse în această plachetă au fost recitate de către copii, ceea ce a bucurat-o mult pe poeta Raisa Plăieșu. Dumneaei, la fel, ne-a citit câteva poezii cuprinse în această cărțulie și i-a îndemnat pe copii să-și iubească patria, țăra în care trăiesc și să n-o părăsească niciodată, dându-i ca exemplu pe Doina și Ion Aldea-Teodorovici, care au fost niște patrioți adevărați și n-au avut de gând niciodată să ne părăsească țara.

  Doamna Eugenia Marin le-a citit copiilor o adevărată lecție de omenie, povestindu-le despre sufletul mare al Doinei, care era în stare și haina s-o dea de pe dânsa, nemaivorbind de bucățica de pâine pe care o împărțea cu cei mai flămânzi ca ea. Dumneaei i-a îndemnat pe copii să fie buni la inimă, să-și iubească aproapele, să-și iubească graiul, plaiul natal, satul în care trăiesc, părinții și buneii care îi cresc și să nu-i părăsească niciodată.

 Și d-na Maria Șalaru ne-a povestit unele istorioare din viața marilor artiști Doina și Ion Aldea-Teodorovici aflate din diferite surse de informație. Dumneaei a venit cu o donație de carte pentru Biblioteca Gimnaziului și Biblioteca Publica din Ohrincea și cu câteva calendare mari cu chipul Doinei și a lui Ion Aldea-Teodorovici.

Doamna Eugenia Marin la fel ne-a adus în dar un set de cărți și calendare cu chipul Doinei și a lui Ion Aldea-Teodorovici, care au fost împărțite tuturor celor prezenți în sală.

Se spune că marii artiști nu mor niciodată. Atunci când nu mai sunt lângă noi, putem să ne străduim a crede, că ei s-au retras în culise, în culisele veșniciei. Doina și Ion Aldea-Teodorovici au fost pe drept cuvânt numiți „miri ai muzicii românești”. Nimeni nu a mai cântat cum au cântat ei dorul nostru cel românesc. Țara va simți mereu lipsa acestor doi irepetabili artiști, care s-au contopit cu ea până la lacrimi. În inimile poporului nostru românesc ei vor trăi veșnic. Veșnică să le fie amintirea!

Un mărțișor pentru Vasile Militaru

                                 „Știu că viața-i trecătoare, știu prea bine c-am să mor,

dar ale mele poezii vor rămâne-n viitor!”

(Vasile Militaru)

 „Un mărțișor pentru Vasile Militaru”- acesta a fost genericul medalionului literar consacrat poetului Vasile Militaru, care a avut loc în ziua de 3 martie în incinta casei de cultură a satului Ohrincea. Oaspeți de onoare la acest medalion i-am avut pe d-na Maria Șalaru, cea care l-a reeditat pe poetul Vasile Militaru și i-a dat creației sale o nouă viață, făcând-o accesibilă pentru mai mulți cititori; d-na Lidia Frumosu – Președinta Despărțământului „Ioan Sârbu” ASTRA Criuleni și preotul Nicolae Ciobanu – Șeful Departamentului Culturii de pe lângă Mitropolia Moldovei, parohul bisericii „Minunea Sfântului Arhanghel Mihail”.

     În sala împodobită cu mărțișoare și baloane predomina o atmosferă de primăvară. Chiar de la începutul activității moderatorii Dan Platon și Cătălina Burlacu i-au adus în dar un mărțișor poetului Vasile Militaru, după care toți oaspeții și spectatorii au primit în dar câte un mărțișor.  Apoi a urmat un recital literar-muzical, în care cei mai activi cititori ai Bibliotecii Publice Ohrincea au recitat cu multă dragoste în suflet poeziile lui Vasile Militaru dedicate plaiului natal, țării, mamei, muncii grele a plugarului, iar câteva din nemuritoarele fabule ale poetului au fost înscenate.

 
  Astfel au fost prezentate poeziile dedicate patriei: „Temelie de veac nou” de către Sanda Țâgănaș și Cătălina Burlacu, „Spre soare țara mea”(Dumitrița Cojocari), „Unde ne sunt cântăreții” (Dumitrița Lisnic), „Chiot către neamul meu” (Cătălin Cârlan), „Uniți-vă, români” (Marcela Malțev), „Unirea noastră” (Dana Berdan și Nicoleta Golub); poeziile în care e descrisă natura și munca grea a plugarului: „O primăvară nouă” (Dumitrița Cojocari și Dana Berdan), „Zori de primăvară”  (Dumitrița Lisnic), „Au înflorit cireșii” (Sanda Țâgănaș), „Pe luncă” (Marcela Malțev) și „Pastel” (Nicoleta Golub); fabulele „Viermele și Soarele”, „Cele două spice”, „Șase pui și-o biată mamă” au fost înscenate de către Platon Gheorghina, Burlacu Vasilii, Lisnic Tatiana, Midori Tatiana și Golub Lilia, iar poezia „Mama” a fost înscenată de către Cârlan Cătălin și Malțev Marcela.

    O revelație pentru spectatori au fost cântecele interpretate de flueristul Țâgănaș Nicolae și căntecul „Car frumos cu patru boi” pe versurile poetului, iar poezia ,,Sfînt e rodul  mamei” a impresionat publicul pînă la lacrimi.

În continuare d-na Maria Șalaru ne-a relatat câteva date din biografia poetului: „Vasile Militaru s-a născut la 19 septembrie 1886 în comuna Dobreni-Câmpurel, județul Ilfov într-o familie de plugari. A început să scrie de la vârsta de 15 ani, iar când împlinea 18 i s-au publicat primele sale poezii în revista „Literatura și arta”.

Opera sa de căpătâi este „Divina zidire”, la care a lucrat mai bine de 25 de ani. „Divina zidire” reprezintă Biblia versificată și ilustrată.

Vasile Militaru a fost un martir al poeziei și al credinței în Dumnezeu. Având deja vârsta de 74 de ani Tribunalul din Craiova îl condamnă la 42 de ani de închisoare, după care a trăit doar câteva săptămâni. A trecut în eternitate în închisoarea de la Ocnele Mari, la 8 iulie 1959, fiind îngropat sub un măr, apoi reînhumat de soția Ecaterina și prietenii săi în cimitirul Belu din București.” În închiere D-na Maria Şalaru a recitat din creaţia proprie versuri dedicate poietului Vasile Militaru.

Preotul Nicolae Ciobanu ne-a vorbit despre credința mare în Dumnezeu a poetului Vasile Militaru, găsind în versurile lui și o comparație: „așa cum electricitatea nu se vede, dar există; la fel cum sufletul din om nu-l vedem, dar este, așa și Dumnezeu există , chiar dacă nu-l vedem”. Vorbind despre însemnătatea nemaipomenită pentru poporul nostru creștin a bibliei în versuri „Divina zidire” și a „Psaltirei în versuri” dumnealui ne-a și citit câteva din versurile poetului.

Și d-na Lidia Frumosu și-a amintit cum a făcut cunoștință prima dată cu creația lui Vasile Militaru, datorită d-ei Maria Șalaru și ne-a spus că este foarte bucuroasă să revină la Ohrincea după întîlnirea cu scriitoarea Claudia Partole și d-na Maria Șalaru. Dumneaei a venit cu o donație de carte pentru Biblioteca Publică Ohrincea și cu niște mici cadouri pentru cei prezenți în sală...

La festivitate au fost prezente și mamele, ce-au simțit și-au primit dragoste și respect din partea copiilor săi. Atât oaspeții, cât și mamele prezente în sală au primit în dar câte o floare. Iar d-na Maria Șalaru n-a lăsat pe nimeni să plece fără ceva: fie o iconiță, sau carte, sau epistolie cerească...

Sunt sigură că celor care au rostit, sau auzit în această zi măcar un vers din creația lui  Vasile Militaru li s-a memorizat pe mult timp și la orice ocazie îi vor căuta poezia. Cel ce luptă cu răul și caută a-i spune pe nume îi va reciti excelentele fabule: „Măgarul și oglinda”, „Viermele și soarele”, „Pietrele și gunoiul”, „Cele două spice” ș.a. Iar cel ce crede în Domnul și-i cere zilnic blagoslovirea îi va căuta psalmii din „Psaltirea în versuri”și va citi „Divina zidire”.

Vasile Militaru a fost un om bun, putem spune un munte de bunătate pe care a cântat-o pe strunele versului său. De asemenea a cântat și virtuțile bărbăției, curajului și vitejiei românești  în foarte multe poezii patriotice, mai ales ca fost ostaș, care a participat în cele două războaie mondiale.  Deşi  o prea lungă perioadă de timp numele lui a fost aruncat în temniţa uitării, creaţia sa poetică şi religioasă a rămas mereu vie în memoria poporului român, în special în memoria generaţiilor vârstnice. Cu luminile şi “zidirile sale divine”, viaţa martirului Vasile Militaru rămâne pentru veşnicie ca o jertfă pe “Icoana sfântă” a Patriei şi a neamului românesc.
 Cine are dor de mamă, dor de plai sau dor de țară 
 La poezia lui Vasile Militaru se coboară,
 Ce curge ca un lin izvor, de plină viață dătător,
 Ce sufletul îți mângâie, ți-l înduioșază și lângă Domnul te așază...